Atestata documentar din 1583, localitatea Budureasa este cu certitudine mult mai veche.Potrivit etimologiei populare ,denumirea vine de la “buturi arse”.
Stim de la strabuni ca in decembrie 1600 ,cativa reprezentanti din satele noastre au fost la Beius sa-l intampine pe marele voievod Mihai Viteazul care a poposit trei zile (6-8 decembrie) in cetatea din Finis si in Beius.Trecerea marelui Voievod prin Beius a starnit emotii adanci in inimile romanilordin aceasta zona,atfel ca prezenta unora dintre budureni era cat se poate de fireasca.
La 28 august 1660,Oradea este ocupata de turci,iar in 1661,Beiusul si toate satele din zona devin pasalac turcesc,pana in 1686,la 30 iulie,cand armata austriaca îi alunga din Beius,iar la 6 iunie 1962 din Oradea.
Stim de la strabuni ca in decembrie 1600 ,cativa reprezentanti din satele noastre au fost la Beius sa-l intampine pe marele voievod Mihai Viteazul care a poposit trei zile (6-8 decembrie) in cetatea din Finis si in Beius.Trecerea marelui Voievod prin Beius a starnit emotii adanci in inimile romanilordin aceasta zona,atfel ca prezenta unora dintre budureni era cat se poate de fireasca.
La 28 august 1660,Oradea este ocupata de turci,iar in 1661,Beiusul si toate satele din zona devin pasalac turcesc,pana in 1686,la 30 iulie,cand armata austriaca îi alunga din Beius,iar la 6 iunie 1962 din Oradea.
In anul 1692,Beiusul a cazut sub ocupatia lunga si grea a Imperiului habsburgic.Greutatile ,lipsurile si necazurile taranilor rasculati in anul 1784,condusi de Horea ,Closca si Crisan,au fost aceleasi si pentru locuitorii Buduresei.Mai grav,stapanirea austro-ungara,in politica dura de deznationalizare,a interzis folosirea limbii romane,inregistrarile actelor la primarie erau facute in limba maghiara,iar scolarii era obligati sa invete dupa abecedarul maghiar.Si Revolutia de la 1848 a avut ecouri mai ales in randurile invatatorilor si preotilor din comuna.Actiunile de emancipare nationala si sociala ale romanilor din anul 1905 l-a avut ca protagonist si pe invatatorul Goina Gheorghe din Budureasa.
In Primul Razboi Mondial au fost inrolati multi sateni.In acea perioada ,din mai multe familii,pe campul de lupta s-au intalnit tati si fii,greul ducandu-l acasa femeile,batranii si copii.Raniti trupeste si adanc loviti sufleteste ,o mica parte din cei plecati au reusit sa se intoarca acasa la familiile lor.
La Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia (1 decembrie 1918) comuna a avut reprezentanti pe Dan Ioan(Ionica lu Dan-padurar),Goina Florian-preot in Mizies,nascut in Budureasa.Alti cetateni din localitate ,prezenti la maretul act al Unirii,au facut drumul pe jos,peste munti,printre care si Magda Vasile(Salea).
Prin reforma agrara din 1921,vaduvele de razboi au primit pamant in localitatile Regina Maria(azi Avram Iancu,judetul Bihor)si in Salonta –colonie.O munca sustinuta pentru aplicarea reformei in satul Budureasa a desfasurat-o Matiu Traian.Conform Legii din 11 aprilie 1929,satele Budureasa,Carbunari impreuna cu satele Nimaiesti si Sinmartin au fost improprietarite cu suprafata de 1037 iugare,354 stanjeni de pasune,situate la 4 km,in Micau.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu